Ziua Eroilor in anul centenarului Marii Uniri

"Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!"

  Sub egida Centenarului Marii Uniri,Comuna Budureasa si-a omagiat asa cum se cuvine eroii la monumentul dedicat memoriei lor.

 Ce înseamnă Centenarul Marii Uniri

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?

Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:

Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.

Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.

Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.

Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.

Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.

Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.

Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.

Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii.

Ce umbrește Centenarul Marii Uniri?

O scurtă privire, aruncată asupra hărții României anului 2018 și a celei din 1918, ne arată că, bucuria Centenarul Marii Uniri nu poate fi deplină. România nu mai arată ca acum 100 de ani, după Marea Unire. În 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România este sfâșiată, din nou, și pierde Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței. Umbra acelei zile, tragice pentru România, este încă resimțită de întreaga suflare românească. Comemorarea Centenarului României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare că e de datoria noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație 1 decembrie, a anului 1918.

         Harta României 1918 vs harta României 2018

Cuvintele lui Nicolae Titulescu, rostite la Ploiești, în 3 mai 1915, la întrunirea Acțiunii Naționale, în chestiunea Ardealului, adaptate la anului 2018, prin înlocuirea Ardealului cu Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței, trebuie să răsune în mințile și inimile oricărui om care simte românește!

Problema care se pune azi României, e înfricoșător, dar simplu; sau România pricepe datoria pe care i-a creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei abea începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e „mâine”, cu ochii mari deschiși la tot ce e „azi” nu pricepe și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa pentru vecie exemplul unic și mizerabil, al unei sinucideri viețuite.

Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare!

România nu poate fi întreagă fără Ardeal! (Nicolae Titulescu – 3 mai 1915)

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că, România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

sursa: http://centenarulromaniei.ro/

4/4PentruPrieteni

Dacă vrei să simţi adevărata fericire, fă ceva pentru cei din jur!

Biblioteca Comunală Budureasa ,în colaborare cu Ambasada S.U.A. în Romania și American Councils for International Education,a desfăsurat azi 04.04.2018 activitatea de voluntariat 4/4 pentru prieteni.

Proiectul 4/4 PENTRU PRIETENI este realizat pentru a oferi un strop de fericire, speranță și de a le da posibilitatea unor copii să se bucure de o zi plină de zâmbete si cadouri. Pentru ca un copil ar trebui sa nu aiba nicio grija. Un copil ar trebui să se joace, sa zâmbească, sa râdă.

 Multumim pentru sprijin,pentru implicarea activă în organizarea acestui eveniment voluntarilor: Maria Bolha,Craciun Dorina,Goina Viorica,Horge Nadia,Incer Denisa,Laza Ioan,Alina Magda,Olea Viorica,Petruse Alina,Sala Dorina,Mia Manea.Fără voi nu am fi putut duce la bun sfârsit acțiunea caritabilă.

De ce 4/4PentruPrieteni? Prietenia este una dintre valorile de bază ale comunității și ale voluntariatului iar Statele Unite ale Americii sărbătoresc luna voluntariatului chiar în Aprilie. Ziua de 4 nu este aleasă întâmplător pentru că pe 4/4/2018 comemorăm 50 de ani de la trecerea în neființă a lui Martin Luther King Jr. și onorăm moștenirea incredibilă lăsată de acesta. Creat în memoria lui, proiectul 4/4PentruPrieteni își propune să celebreze la nivel național valorile voluntariatului și ale prieteniei. În crearea evenimentului ne-a inspirat puternic activitatea lui Martin Luther King Jr., determinarea, curajul și idealurile sale nobile.

4/4 pentru prieteni

"Dacă vrei să simţi adevărata fericire, fă ceva pentru cei din jur! "

   Biblioteca Comunala Budureasa impreuna cu voluntarii inscrisi,in colaborare cu Ambasada S.U.A. in Romania si American  Councils for International Education,desfasoara  azi 04.04.2018 activitatea de voluntarial  4/4 pentru prieteni,avand ca scop de a marca la nivel international valorile prieteniei si ale voluntariatului.

Azi facem o fapta buna ,vom merge la doua familii cu nevoi pentru a le oferi celor 4 copii un strop de fericire si speranta, o zi plina de zambete.

Pentru ca un copil ar trebui sa nu aiba nicio grija. 

Ziua Internațională a Poeziei

"Poezia este ieri mână în mână cu azi. Poezia este azi în zâmbet cu mâine. Poezia este copac şi frunze. Poezia este glas şi cuvânt. Poezia este talpa piciorului călător prin lume. Poezia este glasul lui Dumnezeu în gura unor subiecţi purtători de cuvânt."

                                                           Respir aidoma poezie

                                                            de Codrina Verdes

m-am cocoţat pe un cuvânt

am urcat mai departe pe un vers

m-am agăţat de o rimă

şi mi-am făcut curaj către o poezie

am cules-o

am potrivit-o în suflet

am aşezat-o bine în minte

şi-am alunecat împreună

pe-un tobogan de speranţe

până s-ajung jos

am ameţit

rotocoale de stihuri mi-au bântuit mintea

m-am răsucit de pe o strofă pe alta

şi m-am trezit pe un pat de cuvinte

pansată cu rime

am aflat că nu mă lovisem eu

ci poezia din mine

îmi alunecase din minte

sfărâmându-se în mii şi mii de poezii

acum mă cocoţ pe mii de cuvinte

urc mai departe pe mii de versuri

mă agăţ de mii de rime

şi simt că respir

aidoma poeziei din mine

                           

       Ziua Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

        Poezia (din grecescul "ποίησις", poiesis, care are sensul de "facere" sau "creare") este o formă de artă în care limba este utilizată pentru calitățile sale estetice și evocative, pentru a completa sau a înlocui semnificația sa aparentă. Poezia poate fi scrisă independent, în forma unor poeme discrete, sau poate apărea în conjuncție cu alte arte, în opere dramatice în versuri, imnuri sau texte ale unor cântece.

Discuțiile pe tema poeziei au o istorie lungă. Aristotel este unul dintre primii filosofi care au încercat să definească poezia în tratatul Poetica, care pune accent pe utilizarea discursului în retorică, dramă, cântec și comedie.^[1] Încercările de mai târziu de a defini poezia au pus accentul pe trăsături cum ar fi repetiția sau rima și au accentuat estetica prin care poezia se distinge de proză.

Sursa: https://ro.wikipedia.org

Imi pasa: Prin Apuseni

Imi pasa: Prin Apuseni: România de-altădată Stațiuni montane Stâna de Vale Colecții și Colecționari Cartofilie Spre Stâna de vale... ...

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

    Juramantul de credinta al domnitorului Cuza:

“Jur sa pazesc cu sfintenie drepturile si interesele patriei, sa fiu credincios Constitutiei, in textul si spiritul ei, sa priveghez la respectarea legilor pentru toti si in toate, uitand toata prigonirea si ura, iubind deopotriva pe cel ce m-a iubit si pe cel ce m-a urat, neavand inaintea ochilor mei decat binele si fericirea natiei romane.” 

     

       Unirea Principatelor Române a avut loc la jumatatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova si Tara Romaneasca sub numele Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti. Unirea a fost legata de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza si de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova si la 24 ianuarie 1859 în Tara Româneasca.

       Elevii claselor V-VIII ai Scolii Gimnaziale Nr.1 Budureasa  coordonati de prof.Labos Daciana si prof.Craciun Delia,in colaborare cu Biblioteca Budureasa, au putut sa vada  proiectii cu imagini din acea epoca si astfel au marcat asa cum se cuvine, înca o data, o pagina importanta a istoriei noastre.
        Aceasta activitate face parte din  parteneriatul incheiat intre scoala  si biblioteca comunala. Obiectivul principal al parteneriatului  este improspatarea  interesului pentru istoria  si  cultura nationala a elevilor .

15 ianuarie 2018, Ziua Culturii Nationale si 168 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu

                     

 "Recitindu-l pe Eminescu ne reintoarcem, ca intr-un dulce somn, la noi acasa."
                                                                                                 Mircea Eliade

      Azi 15 ianuarie, se împlinesc 168 de ani de la naşterea poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, jurnalist şi prozator, dramaturg şi gânditor, ales post-mortem membru al Academiei Române. Eminescu a fost supranumit „Luceafărul poeziei româneşti” şi a rămas cel mai important reprezentant al romantismului din literatura română.

     Pe un fond muzical plăcut, elevii Școlii Gimnaziale Nr.1 Budureasa coordonați de d-na prof. de limba română Cadar Loredana au urmărit prezentări Power Point cu viaţa şi opera poetului, apoi au recitat poezii precum: „Luceafărul”, „La steaua”, „Sara pe deal’’, „Lacul’’, „Revedere’’, „Somnoroase păsărele”, „Fiind băiet păduri cutreieram” etc.